Mihaela Pascu, Polonia,

Buna tuturor.
Numele meu e Mihaela Pascu, dar cei mai multi ma stiu drept Micky sau Miaiela :). Anul asta am terminat facultatea de Litere, sectia Romana-Engleza, dupa care am ales optiunea traineeship-ului, iar acum ma aflu in Polonia, in orasul Lubin, predau Engleza intr-o scoala particulara pentru copii intre 7 si 16 ani.
Am fost membru AIESEC timp de 2 ani si o sa va vorbesc in primul rand din punctul asta de vedere, al unui membru simplu. Ati intrat in @, poate va intrebati inca ce se face aici, care va fi rolul vostru, ce o sa castigati avand in vedere ca bani sigur nu, o sa merite sa va pierdeti timpul fara nici un castig material? Aceste intrebari sunt normale, cel putin eu sigur m-am intrebat. La inceput am crezut ca @ e ca un vis, e rupt de realitate, ca acolo nu intalnesti oameni care se cearta, si ca acolo nu exista probleme, ca totul merge ca pe roate. Ei bine nu, in @ exista oameni si probleme de toate felurile. Si asta a fost primul lucru care m-a tinut in @, adica realitatea de zi cu zi, dar pe care niste studenti, niste copii inca incearca sa o schimbe, incearca sa arate ca suntem tineri si avem puterea sa facem ceva pentru viitorul nostru. Si o sa urmeze o perioada in care totul o sa para roz, fara nici o problema, o sa va faceti f multi prieteni, o sa va distrati, si @ o sa devina locul in care mergeti sa va recreati. Apoi lucrurile incep sa se schimbe: vi se va cere sa fiti responsabili, sa va implicati, vi se vor da task-uri de indeplinit, si voi o sa va ganditi "dar de ce sa ma stresez? De ce as face ceva, ca eu sunt student, deocamdata ma intereseaza sa ma distrez, sa am prieteni multi, sa ma plimb" Ei bine da, veti gasi si asta in @, dar veti mai gasi si ceea ce se intalneste oriunde in lume: stress, nervi intinsi la maxim, discutii contradictorii si oameni nu prea draguti. Dar e normal, pentru ca in @ exista oameni normali, cu probleme ca oricine altcineva si cu aceleasi diferente de caracter. Au insa alte idealuri, au inteles ca nu e de ajuns sa mergi la scoala de dimineata si pana seara, sa mai chiulesti intre timp cateva ore, ca profesorul e prea plictisitor, si sa te intorci seara acasa fara sa fi invatat nimic, iar maine sa o iei de la capat. Mai un bar, mai o terasa, o discoteca, si asa trece saptamana. Si continui tot asa, nu te implici in nimic, parintii nu te streseaza, ca stiu ca te duci la scoala sa inveti, de bani se ocupa ei. Si au trecut cei 3-4 ani de facultate, si vrei sa te angajezi, dar unde, ca nu stii sa faci nimic. Peste tot se cere experienta si tu o sa spui: "Pai nu stiu, ca la scoala nu am facut". Cam aici intervine @ul, ca in @ poti invata orice te intereseaza, din toate domeniile care se cauta pe piata in prezent.
Nu am facut parte din Board, adica nu am fost VP pe nici o arie, dar am fost membru activ in acesti 2 ani, cu perioade mai mult sau mai putin aglomerate. Am fost OCP o singura data (pe LTS), dar OC in majoriatatea proiectelor si delegat la majoritatea conferintelor importante. Bineinteles ca au existat momente cand a fost greu, cand am vrut sa las totul balta, cand mi-a fost teama sa imi asum responsabilitati, dar acum privesc in urma si stiu sigur ca a meritat absolut fiecare clipa pe care am trait-o acolo, si fara nici o indoiala am avut ceva de invatat din absolut toate activitatile, plus ca tot ce am facut in @ mi-a imbunattatit CV-ul simtitor. Asta e marele avantaj, spre deosebire de o firme spre exemplu. Daca gresesti in @, nu o sa te dea nimeni afara, nu o sa te concedieze nimeni, pentru ca nu exista problema care sa nu poata fii rezolvata. Si peste toate astea, tu o sa castigi insa ceva, vei stii unde ai gresit si data viitoare nu se va mai repeta, si vei avea oricand sansa sa incerci din nou si sa arati ca ai invatat ceva, ca esti mai bun. Si asa, putin cate putin, castigati ceea ce se cheama experienta, si veti ajunge peste un an- doi de @ sa va dati seama cat v-ati schimbat, veti intelege mai bine pentru ce ati intrat in @ si mai ales cat v-a ajutat @-ul.
S-a creat acest blog pentru voi, tocmai pt a va face constienti de faptul ca ati facut cea mai buna alegere pentru voi. N-as vrea sa ne priviti pe noi, SNii @ Pitesti drept niste oameni total deosebiti, la nivelul carora nu puteti ajunge. Eu pot sa spun ca puteti ajunge cu siguranta, puteti fii chiar mai buni. Si noi am fost ca voi, si pe noi ne-au invatat altii, si mai avem inca multe de invatat cu siguranta.
Traineeshipul meu a inceput pe 18.09.2006 si se va termina pe 30.06.2007. Nu a trecut mult timp, dar deajuns incat sa inteleg ca daca n-ar fi fost @ n-as fi avut sansa sa traiesc aceasta experienta unica.Nu am avut nici un fel de problema de integrare sau de acomodare, si asta pentru ca am depasit prin toate experientele de @ tot ceea ce se cheama "adaptare". Mi-am facut prieteni f repede, si imi place f mult. Nici o zi nu seamana una cu alta, totul e o provocare, chiar si sa mergi pana la magazin sa cumperi paine, dar e o experienta care sigur nu se compara cu nici una de acasa, din tara ta. Eu am avut nevoie sa traiesc asa ceva ca sa inteleg mai bine lumea si sa ma cunosc mai bine, sa imi ating intr-un fel limitele.
Cred ca v-ati plictisit deja, asa ca o sa ma opresc aici. Pentru toti cei care au ceva intrebari, imi pot scrie pe adresa de mail mihaelapsc@yahoo.com, sau mihaela.pascu@gmail.com. Chiar daca nu ne cunoastem, asta o sa fie o ocazie buna, asa ca intrebati-ma orice aveti nevoie sa stiti, o sa va raspund cu siguranta.